[ca prolog doresc sa zic si eu sarumana celor care mai dau commenturi p'aci, asa imi dai impresia ca nu vorbesc singur paci. blashyrkh si la vara au bloguri si le pun aci sa intre lumea ptr ca merita ;)]
Dialog
eu: ma simt ciudat... nu in sensul rau, dar nici confortabil nu sunt...si nu stiu de ce...adica mult si-ar dori sa fie in locul meu acum, dar nu sunt. nici nu stiu cum sa incep...sau cum sa ma adresez...
El: pai este foarte ciudat si pentru mine pentru ca nu intelef de ce te simti ciudat. adica daca esti in fata mea , ori esti mort, ori nu te-ai nascut, si orica din vatiante e buna pentru tine in momentul de fata, desi eu tind spre prima. si da, multi si-ar dori sa fie in locul tau, dar nu sunt. sa lasam deci la o parte altruismul si sa fim oleaca egoisti, ce zic? iti permit eu asta, nu se contorizeaza nicaieri. si legat de faptul ca nu sti de unde sa incepu, ce zici sa incepi cu inceputul?
eu: e usor sa zici asta, dar e asa de relativ cand vorbesti despre inceput cu Tine...
El: (razand) relativ? Einstein asta chiar v-a sucit mintile mai. acum cateva zile alerga pe sus, tipand ca un nebun ca a descoperit el ceva, dar s-a dus totul repede cand i-am spus ca legile lui nu se aplica pe aici. a fost dezamagit, mai rar am ocazia sa vad un om dezamagit pe aici. chiar imi parea rau, parca as fi vrut sa fac ceva pentru el.
eu: si de ce nu ai facut?
El: toate au fost facute la timpul lor.
eu: s-au ar fi trebuit sa fie facute!
El: dragul meu, cand e vorba de mine , TOATE sunt facute la timpul lor.
eu: si tocmai de-aia te urasc.
El: tu si inca cati...
eu: dar mie nu imi pasa de ei. imi pasa de mine. am voie sa fiu egoist, nu? tu ai zis-o!
El: si tu exploatezi indulgenta asta...
eu: da. si nu imi pasa nici de tine. defapt , nu mi-a pasat niciodata! cred ca in sinea mea te-am urat din tot deauna, de cand am devenit constient de mine. cand eram mic, ptr ca in post nu puteam manca dulciuri. mai tarziu... mai tarziu ptr ca ai fost cel mai mare nesimtit de pe... ma rog, nu de pe pamant, de peste tot.
El: EU? nesimtit?(rade)
eu: da, TU, nesimtit! si sti prea bine la ce ma refer. oricum, acum ce mai conteaza pentru tine. tu stai bine mersi aici, ce te doare pe tine de noi. cantitate neglijabila suntem.
El: si ce ai de gand sa faci?
eu: pai pot face altceva decat sa te uras in continuare?
El: dar tot nu imi pasa de tie
eu: si nici mie de tine!